de Octavian Paler

"- Ai vrea să-mi iei un interviu, deci… zise Dumnezeu.
- Dacă ai timp… i-am raspuns. Dumnezeu a zâmbit.
- Timpul meu este eternitatea… Ce întrebări ai vrea să-mi pui?
- Ce te surprinde cel mai mult la oameni?
Dumnezeu mi-a răspuns:
- Faptul că se plictisesc de copilărie, se grăbesc să crească…., iar apoi tânjesc iar să fie copii; că îşi pierd sănătatea pentru a face bani……iar apoi îşi pierd banii pentru a-şi recăpăta sănătatea.Faptul că se gândesc cu timp la viitor şi uită prezentul, iar astfel nu trăiesc nici prezentul nici viitorul;că trăiesc ca şi cum nu ar muri niciodată şi mor ca şi cum nu ar fi trăit.
Dumnezeu mi-a luat mâna şi am stat tăcuţi un timp.
Apoi am întrebat:
- Ca părinte, care ar fi câteva dintre lecţiile de viaţă pe care ai dori să le înveţe copiii tăi?
- Să înveţe că durează doar câteva secunde să deschidă răni profunde în inima celor pe care îi iubesc…..şi că durează mai mulţi ani pentru ca acestea să se vindece; să înveţe că un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai puţin; să înveţe că există oameni care îi iubesc, dar pur şi simplu încă nu ştiu să-şi exprime sentimentele; să înveţe că doi oameni se pot uita la acelaşi lucru şi ca pot să-l vadă în mod diferit; să înveţe că nu este suficient să-i ierte pe ceilalţi şi că, de asemenea, trebuie să se ierte pe ei înşişi.
- Mulţumesc pentru timpul acordat….am zis umil. Ar mai fi ceva ce ai dori ca oamenii să ştie?
Dumnezeu m-a privit zâmbind şi a spus:
- Doar faptul că sunt aici, întotdeauna."

Limpede. Neascuns. In lumina. Miroase a curat. Cristalin. Seren. Verde. Flori de camp. Izvor de munte. Ghiocei. Lacrima de copil. Simplitate....

Apare, insa, omul, iar omul nu stie decat sa intineze pamantul pe care calca, sa fie rau, mincinos, sa ii faca pe altii sa sufere, omul stie sa sacaiie, sa umileasca, sa fure, sa omoare. Am uitat, oare, chiar de tot de compasiune? De cinste? De coloana vertebrala?  Am uitat sa luptam pentru lucrurile in care credem? Cum de am ajuns sa fim atat de surzi si nesimtitori in fata durerii si nevoii altora? 

Pe tine te doare durerea care nu e ta?

Am gasit asta si mi-a placut...

Nu m-am putut abtine, a trebuit sa postez un pic de Adam:) (Adam este the first runner-up din sezonul trecut)

Daca nu ma insel, piesa este un cover dupa Sam Cooke. You go, baby boy!!! Quite a set of lungs you have there... 

Piesa urmatoare (Soaked) este de pe albumul sau, album pe care l-a scos imediat dupa American Idol (For Your Entertainment) si pe undeva imi evoca o combinatie stranie intre Shirley Bassey si opera rock a lui Freddie Mercury.

Afara e lapovita, asta dupa ce a plouat toata noaptea. Imi vine sa ma bag sub paturi si sa stau la televizor cu o cana cu ceai. As mai vrea sa mai fiu copil si sa aiba mama grija de mine. Toata copilaria am incercat sa demonstrez ca sunt copil mare. In adolescenta, mi se parea ca trebuie sa ma dau mai in virsta decit era cazul. Apoi a venit perioada de 20 de ani cind mi-ar fi placut sa mi se dea mai mult credit decit as fi primit potrivit virstei mele. Si acum am trecut de 30, ma duc catre 40 si nu mai pot minti ca am 20. Poate ca, spre deosebire de perioada adolescentei, am dobindit teama de ridicol?... Acum eu sunt mami, mam, mamses, mamicutza-utza, lutza, lutzisoara... Ma topesc de mor cind le aud...

Citeodata, cind sunt trista, sau racita, sau cind ma doare una ori alta, sau cind sunt sfirsita de oboseala si trebuie sa fac o oala de mincare, atunci vreau la mama... Cind te doare, cind ai febra si iti ard ochii in cap, atunci mina mamei parca iti ia boala pentru citeva minute. Cind faci cite o timpenie de te doare mintea si alergi la mama, STII ca  nu te judeca, chiar daca se supara, si stii ca nu te alunga orice ai fi facut. Cind ti-e sufletul prea plin, mama e acolo si te asculta. Cind esti mic nu ai masura sa judeci cum trebuie, iei lucrurile ca si cum ti s-ar cuveni totul, si nu te opresti sa gindesti cit de tare afecteaza vorbele sau faptele tale. Si culmea, pe cine doare? Pe mama! Pe tata! Pe singurii oameni care te iubesc neconditionat, pentru ca tu esti puiul lor! Sunt singurii oameni care te accepta asa cum esti. Anii trec si tu imbatrinesti, la rindul tau; ei se topesc, pentru ca asa a lasat Dumnezeu lucrurile sa se intimple. Devii si tu parinte. Repeti si tu greselile parintilor tai, care la rindul lor au repetat si ei greselile parintilor lor. Si copiii mei vor repeta greselile mele, pentru ca asa a lasat Dumnezeu lucrurile sa se intimple. Pleci de acasa, traiesti in lume, in nebunie, uiti sa iubesti, uiti sa respecti, inveti sa lupti, pleci la razboi... Ajungi sa fii singur. Mama si tata au ramas singuri de mult. Ma doare de fiecare data cind ma gindesc (si de aceea evit, in mod constient, sa ma gindesc prea mult la asta) ca mi-am suparat parintii cum am putut eu mai bine (nu voit, sau cel putin nu-mi aduc eu aminte sa ii fi amarit in mod voit!). Si dupa ce i-am suparat, ei tot m-au iertat, ca asa a lasat Dumnezeu lucrurile. Si apoi, mai sunt si mindri de mine, tot pentru ca asa a lasat Dumnezeu lucrurile... Si am ajuns sa traiesc printre straini, straini care nu ma plac, si care nu ma vor, doar ca nu au de ales, si nu pot sa nu ma intreb de ce a lasat Dumnezeu lucrurile asa. De ce mama si tata au ramas singuri, batrini si bolnavi, si ma iubesc si sunt mindri de mine si de ce eu am ales sa traiesc intr-o lume nebuna si dezlantuita? Teoria mea este ca Dumnezeu m-a pus alaturi de un om bun ca sa-mi faca plecarea mai usoara. Jumatatea mea este cu adevarat jumatatea mea, doar ca sunt mai multe feluri de iubire, si una nu o poate inlocui pe alta... Imi iubesc jumatatea, ma stimuleaza si ma face sa vreau sa devin din ce in ce mai buna, este prietenul meu cel mai bun si nu ma judeca. Imi iubesc fetele si imi caut in suflet puterea sa ma cunosc si sa devin din ce in ce mai blinda si mai puternica, mai inteleapta, mai flexibila, mai vesela, mai jucausa, mai buna... Imi iubesc parintii si nu am ce sa mai caut in suflet pentru asta... Pe relatia copii-parinti dragostea nu se invata, este fara conditii, fireasca, intrinseca, datatoare de putere, calda...

Va iubesc din suflet, unele lucruri sunt greu de spus, altele imposibile. Scrisul e mai usor. Eliberator. Vreau sa-mi cer iertare pentru tot ce am facut sau spus vreodata si care v-a ranit! Daca as putea sa iau inapoi, as face-o! Dar nu pot... si ma doare amintirea fiecarei lacrime pe care am vazut-o in ochii vostri!

Ploua... 

Sunt oameni pe care nu ii placi. Sunt oameni pe care nu ii poti inghiti, orice ar face. Sunt oameni pe care iti doresti sa nu ii fi vazut niciodata. Sunt oameni carora iti doresti sa le arunci in fata ca nu ii placi. Sunt oameni care te umilesc. Sunt oameni care incearca sa iti demonstreze cit esti de jos, de josnic, de nepotrivit. Sunt oameni care te mint in fata. Sunt oameni care te birfesc. Sunt oameni care iti sunt prieteni de fatada si fug la primul semn de greu. Sunt oameni care te judeca. Sunt oameni care debiteaza ineptii si iti doresti sa taca. Da, sunt tot felul de oameni. Sunt si oameni care te ajuta dezinteresat. Sunt si oameni care iti zimbesc, poate chiar si fara un motiv anume. Sunt si oameni pe care ii simti prezenta calda linga tine. Sunt si oameni pe care sa ti-i doresti in jurul tau. Sunt si oameni care ti-ar placea sa iti devina mentor. Sunt si oameni dezinteresati. Sunt si oameni buni... Ce usor ne vine sa aruncam cu piatra, fara sa gindim! Ce usor ne vine sa plecam urechea la o birfa! Ooh, si ce usor ne vine sa  etichetam pe altii cu tot felul de etichete, de prea multe ori negre, urite, reci, mirosind a pucioasa. Uitam ca Dumnezeu ne iubeste si ca ne-a dat si noua iubirea... Predicam toleranta fata de aproapele nostru, dar practicam nimicnicia... Din obisnuinta, ne supunem unor ritualuri si cutume sociale, fara sa ne intrebam cum suntem noi, in mod real, fara haina sociala, ascunzatoare de adevar. Ce usor e sa il vezi pe celalalt... Tu cind ai sa te uiti in oglinda? Oare ai sa poti vedea cit de schimonosit iti e sufletul odata ce te hranesti din raul altora? 

Am sa ma rog pentru tine, sa iti dobindesti pacea, linistea, sa te poti bucura de viata. Ai vazut ce albastru e cerul? Si cum se reflecta lumina din zapada inghetata? Ai remarcat cum te ia un copil de mina, cu cita incredere merge cu tine, pentru ca tu esti omul cel mare si bun? Cumpara doua felii de salam unui batrin care se uita la galantar, stiind ca nu are bani decit de o piine mica! Zimbeste-i unui bebe intr-un carucior! Da-i o bucata de piine unui ciine sa vezi cum iti linge mina! Fa un bine fara sa astepti rasplata imediata si fara sa te vada nimeni! Invata sa iubesti...

Pentru ca in post-ul anterior am spus ca articolul in engleza arata ca treaba e mai groasa decit se stie in lume (sa nu pomenesc de faptul ca Romania nu stie ce ne asteapta!), iata mai jos un citat din articol, insotit, din nou, de linkul unde puteti citi articolul in intregime:

"WHAT CODEX WILL BRING

What can we expect under Codex? To give you an idea, here are some important points:

• Dietary supplements could not be sold for preventive (prophylactic) or therapeutic use. 
• Potencies would be limited to extremely low dosages. Only the drug companies and the big phytopharmaceutical companies would have the right to produce and sell the higher potency products (at inflated prices). 
• Prescriptions would be required for anything above the extremely low doses allowed (such as 35 mg. on niacin).
• Common foods such as garlic and peppermint would be classified as drugs or a third category (neither food nor drugs) that only big pharmaceutical companies could regulate and sell. Any food with any therapeutic effect can be considered a drug, even benign everyday substances like water.
• Codex regulations for dietary supplements would become binding (escape clauses would be eliminated).
• All new dietary supplements would be banned unless they go through Codex testing and approval.

• Genetically altered food would be sold worldwide without labeling.

According to John Hammell, a legislative advocate and the founder of International Advocates for Health Freedom (IAHF), here is what we have to look forward to:

"If Codex Alimentarius has its way, then herbs, vitamins, minerals, homeopathic remedies, amino acids and other natural remedies you have taken for granted most of your life will be gone. The name of the game for Codex Alimentarius is to shift all remedies into the prescription category so they can be controlled exclusively by the medical monopoly and its bosses, the major pharmaceutical firms. Predictably, this scenario has been denied by both the Canadian Health Food Association and the Health Protection Branch of Canada (HPB).

The Codex Alimentarius proposals already exist as law in Norway and Germany where the entire health food industry has literally been taken over by the drug companies. In these countries, vitamin C above 200 mg is illegal as is vitamin E above 45 IU, vitamin B1 over 2.4 mg and so on. Shering-Plough, the Norway pharmaceutical giant, now controls an Echinacea tincture, which is being sold there as an over the counter drug at grossly inflated prices. The same is true of ginkgo and many other herbs, and only one government controlled pharmacy has the right to import supplements as medicines which they can sell to health food stores, convenience stores or pharmacies."

It is now a criminal offence in parts of Europe to sell herbs as foods. An agreement called EEC6565 equates selling herbs as foods to selling other illegal drugs. Action is being taken to accelerate other European countries into 'harmonization' as well.

Paul Hellyer in his book, "The Evil Empire," states: "Codex Alimentarius is supported by international banks and multinational corporations including some in Canada, and is in reality a bill of rights for these banks and the corporations they control. It will hand over our sovereign rights concerning who may or may not invest in our countries to an unelected world organization run by big business. The treaty would make it impossible for Canadian legislators either federal or provincial to alter or improve environmental standards for fear of being sued by multinational corporations whether operating in Canada or not.

This will create a world without borders ruled by a virtual dictatorship of the world's most powerful central banks and multinational companies. This world is an absolute certainty if we all sit on our hands and do nothing."

This is the future the FDA and FTC are striving to bring us via Codex harmonization. Is this a future we are going to willingly accept or prevent?"

Promit ca dupa ce termin sesiunea, am sa fac o traducere a textului de mai sus!

Ca vine Noua Ordine Mondiala cred ca nimeni nu se mai indoieste. Ce urmeaza mai jos este un mare specific romanesc. Te rog citeste si da mai departe!

(Mentionez ca textul este preluat de pe site-ul lui Iulian Urban, Presedintele Asociatiei de Asistenta pentru Consumatori si Senator de Ilfov)
 

"Catre: Ministerul Sanatatii si Familiei, ANSVSA, Ministerul Agriculturii

D-zeu sa-i ajute pe romani."

Pentru mai multe detalii, vezi direct pagina lui Iulian Urban!

Pentru vorbitorii de engleza, aici e si mai groasa: http://www.natural-health-information-centre.com/codex-alimentarius.html

O broscuta a inghitit un bec. 

poza preluata de undeva de aici

Mai zilele trecute trag intr-o benzinarie situata cumva harcana, la o bifurcare de drumuri principale, si cu doua cai de acces. Fac manevre sa caut o pompa unde nu era coada asa mare (NB, eram deci in miscare!) si apare un tirlan din dreapta (care tocmai atunci se straduia sa patrunda in benzinarie). Tirlanul vrrrrmm, vvvrrrrmmmm, vrrrrrmmmmmmmmm, nervos, sa se urce pe aripa mea dreapta. Eu pun frina, ma uit la el si il intreb mut, de dincolo de geam, "Ce faci, dom'le, innebunisi?". El, elegant, rupe geamu' jos si se exprima gingas: "BAAAAAAAA, baga-mi-as bip bip bip, n-ai auzit de prioritate de dreapta, faaa?!"

VAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAIIIIII!!!!!!!! Nu stau sa combat ideea cu prioritatea de dreapta (in benzinarie, printre pompe si masini!), nu stau sa incerc sa conving ca eu eram in miscare si vitelul, daca voia sa se miste trebuia sa o faca in functie de alte masini care se miscau deja, nu stau nici macar sa lamuresc ca in mod normal, simtita din cale afara fiind, as fi oprit eu, sa cedez altuia, ca daca se baga, se grabeste, nu? Dar "FA"?!?!?!? Adica cine sunt eu si cine e el? Daca eu sunt "Fa", el cine e? Un domn?... Un nerefulat care se masoara in functie de masina pe care o conduce el VS. masina pe care o conduce altul (alta, in cazul lui!), sau in functie de cine striga mai tare, sau de cine vorbeste mai buruienos, sau scatofag? Nerefulatul cu pricina stie, oare, sa scrie corect injuratura pe care mi-a tras-o atit de liber? Pun pariu ca nici macar nu stie unde se pun cratimele... Asta insa se pare ca nu l-a impiedicat un vreun fel. Ii aud si ii citesc pe multi in jurul meu, si vad si in presa ce agramati au scapat la scrisul "liber", insa ma ucide ideea ca in loc sa urcam pe scara valorica, ne scufundam! Frate, injura-ma daca si stii cum se scrie, atunci accept! Accept ca te-am enervat asa de tare si m-ai injurat cu motiv (al tau, evident, chiar daca nu iti dau dreptate!). Foloseste termeni pe care ii stapinesti! Nu-mi veni cu abureli de-acasa, ca nu tine, nu ma dai pe spate!

E greu sa scrii bine si e greu sa ai rabdare cu altii si e greu sa fii simtit si e si mai greu sa porti respect fata de semenii tai si este aproape imposibil de greu sa dovedesti respect fata de semenii tai. Remarc, pe vremuri cu stupoare, acum cu indiferenta, ca ne este greu sa fim civilizati. Si eu stiu sa injur! Toti stim, si toti am putea. Insa de aici incolo intervine factorul alegere. Aleg sa nu o fac. Aleg sa fiu o doamna. Aleg sa nu ma cobor la nivelul unei primate care stie sa grohaie si sa injure cind nu mai are alte cuvinte sa-si exprime trairile si simtamintele. Aleg sa ma situez intr-o pozitie superiora doar prin simpla renuntare la dreptul meu de a injura. Toti putem injura, insa toti suntem in stare sa ne alegem sau sa ne gasim cuvintele atunci cind cineva sau ceva ne calca tare pe batatura? Sa nu iti imaginezi ca sunt vreun pui de inger care vorbeste ales si predica intelepciunea. Nuuuuu! Cind sunt la volan le mai scap si eu (nu le spun altora, ci le strig singura in masina). Daca ma calca vreunul in picioare, ripostez. Am herghelie pentru asta. Dar de ce sa initiez? Daca ma inconjur cu rau, am sa am parte de rau. Ma inconjur cu cearta, am sa ma scald in cearta. Plutesc intr-o mare de nervi, am sa transmit mai departe nervi. 

Cunosc pe cineva care, daca il intrebi ceva la care stie raspunsul, iti arunca emfatic, din virful buzelor, din dorinta evidenta de-ati demonstra ca TU nu stii (deci esti un prost), si EL stie (deci e destept!): "Se vede ca nu stii, pppfffuuui!!" Serios, draga? Se vede? Pai, poate de aia te-am intrebat, ca nu stiu! Te face intrebarea mea pe tine sa pari mai destept? Sau eu mai prost? Hai, pe bune?! Toate cazaturile si lepadaturile noastre, din Romania si din diaspora, va rog sa faceti diferenta acum: tare nu e ala care injura, tare nu e ala care stie raspunsurile! Tare este ala care se poate abtine de la injuraturi! Tare e ala care are puterea sa recunoasca ca nu stie si care cauta sa ceara ajutor! 

Aaa, si inca ceva, orice poate fi spus pe lumea asta, dar nu oricum! Invata sa vorbesti si am sa te ascult cind ai sa ai de spus ceva intr-o forma coerenta. Altfel, data viitoare am sa testez si varianta "mi s-a acrit sa mai fiu o doamna, baga-mi-as!" [banii la CEC (n.a.)]

Aveam 15 ani la revolutie (si folosesc generic acest termen, nu stau acum sa caut argumente pro si contra). Eram deja formata, turnata intr-un tipar social. Da, nu erau libertatile de azi. Da, nu era abundenta de azi. Da, nici nu exista libera circulatie. Da, nu aveam sute de canale tv. Le povesteam mai zilele trecute unor colegi de facultate (care au in jur de 19-20 de ani) ca eu, cind ieseam, ma duceam la prajitura si suc, iar dupa '89 ma duceam la o pizza si un suc. Nu erau cluburile, erau discoteci, se organizau ceaiuri dansante, serate si daaaaaaaaaa, mergeam la Ateneu...

Iesi azi pe strada! Ce ti-e dat sa vezi? Batrini saraci, care se tiriie in haine vechi si pantofi scilciati. Vezi lume mereu pe fuga, de parca ar fi haituiti. Vezi pe cei de virsta mea (35) care sunt ceea ce se numeste "generatia de sacrificiu". Noua ni s-a dat o sansa sa "schimbam", cel putin in teorie. Dupa parerea mea, generatia de 30-35 de ani, cea care a prins si un pic de atunci si mai mult de acum are mai multe sanse la schimbare. Vezi adolescenti care, prea multi dintre ei, se comporta ca parte dintr-o turma beata, drogata de la prea multa lucerna, pe care o mina niste ciini dintr-o parte intr-alta... Am un coleg, a terminat liceul in toamna, si asta e deja sictirit de ce e in jurul lui... "Fuck it, nu am chef!", sau "Fuck, ma plictiseste aia!", sau "M-am plictisit aseara cind incercam sa invat la materia x". Nu zic ca e ceva anormal sa fii plictisit, sau sictirit, dar cind tot ceea ce prezinti tu despre tine este o imensa plictiseala, dezgust, sau cum zic englezii - spleen - ce sa mai zici...?  Ce mi se pare interesant este ca romanul, in diaspora, se comporta ca in tara, adica romaneste, ciobaneste, birfeste, toaca, da din clanta, il freaca grija de capra vecinului, etc.  Scoate-l pe roman dintre romani si sa vezi cum se slefuieste romanul nostru! De ce? Pentru ca este dat deoparte daca mai continua sa fie neispravit...

La inceput de secol (anii 1900), un roman destept a facut un studiu. El se numea Dumitru Draghicescu si a fost discipol al lui Emile Durkheim (parintele sociologiei). Draghicescu s-a aplecat intr-un studiu asupra societatii romanesti; demonstreaza ca romanii sunt neispraviti si imaturi din punct de vedere spiritual si social, iar trasatura recurenta a generatiilor de romani este pasivitatea. Si vin atunci sa ma mai mir ca am avut sanse dupa sanse si le-am aruncat pe toate la galeata? Eu nu cred ca ne-am dorit sa scapam de sub Ceausescu, pentru ca nu aveai alt punct de reper, sau termen de comparatie, insa ne-am dorit sa "putem" si noi, ca altii. Vine revolutia, il omorim pe Ceausescu ca pe un ciine, ca niste buni crestini ce suntem, taman de Craciun (cind nu, ca niste buni crestini n-ar fi trebuit sa sarbatorim nasterea lui Isus?) si libertateeeeeeeeeeeeeeeee!! 

Liber, liber, dar la ce ma'sa liber?! Pai, ia hai sa ma iau eu de vecin, ca doar e libertate. Pardon, fraierilor, DEMOCRATIE, ca am scapat de dictatura! Ce zici tu acolo, ba, tirlane?? Nomenclaturistule, huuuuooo! Mi-am luat masina mai tare asa ca, mucles! Si sunt patron, ba, clar? Ciocu' mic! Ce daca am avut 5 societati si le-am falimentat pe toate, ma fomistule?! EU SUNT PATRON! Si fac si Turcia, aduc aur si toale, ba, fraiere! Iar tu nu poti sa-mi faci nimic, ca te rezolv eu! Si daca stii, am mers, draga, in Bulgaria, la mare (ce taaare!!). Eu am 2 masini, ba eu le am mai tari, si eu le am mai mari, si eu le am mai scumpe, ce daca stau in chirie si am restanta la facturi!? Nu stiu sa folosesc dusul, ca ma spal odata-n saptamina, dar ma duc sa-mi pun implanturi, tu, sa moara fufa aia de la 2!! Ooo, fotbalistii, sa-mi fac si eu rost de unul!  Idealul meu in viata e sa ma vad la teveu, tu, sa moara toti, sa fiu si eu celebra. Auzi, tu, fata, azi e casting la emisiunea aia tare unde nu tre' sa fac nik, tu, decit sa imi arat cracii si sa stau aplecata tare, tu, sa mi se vada silicoanele, sa crape toate de ciuda, sunt celebra, da, tu!

... Asta e, suntem o natiune de neispraviti, furam si mintim si in loc sa punem mina sa muncim, cum fac vecinii nostri germani, sau 'ai de mai la nord - suedezii - nnnnnaaaaaaahh, doar n-oi fi timpit! Fa tu daca vrei! Ce e mai trist este ca printre neispravitii astia se lupta sa supravietuiasca si oameni adevarati, care nu incap de mizerabili. Si poporul e format din masa mare a oamenilor simpli, si oamenii simpli sunt cei care muncesc si sunt cei care isi rup de la gura sa-si plateasca facturile... Si ma mai mir ca valorile s-au dus pe apa simbetei si ca nu mai stim sa vorbim corect romaneste, ca nu stim sa scriem, si ca ne platim totul in jurul nostru ca sa putem accede la mai bine, mai sus...? Democratie? Nu prea cred! Nu avem exercitiu si nu suntem croiti pentru ea! Mercantilismul e la indemina si il practicam zilnic. Pentru ca suntem saraci, cind am putea fi bogati? Sau pentru ca nu gindim cu capul nostru, ci preluam mimetic de la cel de linga noi? Unde e securitatea sociala? Mi-e dor de ea... Bine a zis George Orwell cind a zis ca "Toate animalele sunt egale intre ele, insa unele sunt mai egale decit altele"! ....... Hai, ca iar mi-am stricat singura ziua....

Nu m-am putut duce la culcare pina nu postez si video-ul lui Allison, cel de iesire din concurs. A iesit antepenultima si a tras un Janis Joplin de zile mari!! Janis Joplin... Aaaa, am uitat sa-ti spun ca Allison avea doar 16 pe care ii implinise cindva pe parcursul emisiunii... Brava, fata mea, la mai mare, ca meriti! Cind scoti un album, te cumpar!

Danny Gokey. Locul 3, American Idol, editia de anul trecut. Mai jos este noul lui single:

Pe locurile 1 si 2 s-au luptat Adam Lambert si Kris Allen. Din pacate, Adam (brunetul) a pierdut. Iti dau mai jos un moment din finala American Idol, cind cei doi au cintat cu diverse megastaruri (mega, pe bune!). Urmeaza Adam si Kris IMPREUNA CU QUEEN! Sunt fan Queen de ani de zile, iar cind Freddie s-a prapadit am ramas cu un imens regret. Dupa Paul Rodgers care ma zgiriie la urechea mea fin acordata la Queen, Adam Lambert este primul solist care mi-a placut in locul lui Freddie (si am dreptul sa emit judecati, pentru ca sunt fan:) si inca unul mare!) Imi aduc aminte de anul trecut, cind ma uitam la American Idol, am tipat in gura mare in sufragerie, si m-am ridicat in picioare cu miinile in aer, doar cind l-am auzit pe Adam ce triluri a slobozit. Voila!

si aici, Adam la preselectie, tot Queen:

Adam si Kris, piesa de finala:

si doar Kris, ultima sa piesa din concurs:

Si in continuare, ultimii opt care mai ramasesera in concurs. I-am dat pe ultimii opt, pentru ca, nu stiu de ce, dar din motive de copyright (cred), nu mai gasesc live footages de la American Idol, doar videoclipuri homemade. Danny a iesit pe locul 3 si acum e in country music, roscata (Allison Iraheta) a semnat cu casa de discuri care e in spatele show-ului, negresa a iesit din peisaj, Adam e curtat de Queen si a semnat si el cu casa de discuri, si mai departe nu mai stiu, ca nu am urmarit. Am sa il caut pe Matt Giraud care e un soi de soul-pop... Ce mi-a venit acum cu American Idol? Pentru ca Romania e penibila la capitolul show de calitate (sa nu imi aduc aminte de Megastar, editia nr. 2!!!), pentru ca majoritatea care iese in fata in muzica noastra sufera de diletantism, s.a.m.d. (decit sa vad lesinate cu silicoanele pe afara si craci goi, as sta sa ascult Monica Anghel toata ziua! De fapt,  ce zic eu aici?!?!? As sta sa o ascult pe Monica, punct!) Editia din 2010 a American Idol a inceput, acum sunt in caravana prin tara, in preselectii. Paula Abdul a parasit show-ul, dar in locul ei au semnat-o pe Ellen DeGeneres. De ce ei pot si noi nu? Unde e acum Andreea Crepcia? Stie cineva...? In sfirsit, va prezint: American IIIIIIIIddddooooooolll!!

P.S. A remarcat cineva ca astia cinta laiv? Ce chestie, dom'le!

Asta este tara in care traim, dar asta am vrut cu adevarat? Sau pentru ca nu am stiut unde si cind sa ne oprim, am distrus si acum ne complacem in mocirla pe care noi ne-am produs-o? Citi dintre noi stam cu spatele drept si cu capul sus cind declaram in vreun aeroport strain ca suntem romani? Si mai ales, citi dintre noi suntem dispusi sa facem cu adevarat ceva? Sa pornim schimbarea odata cu noi? Sa fim noi cei care refuzam sub-cultura? Sa nu mai facem rating televiziunilor care se hranesc (la propriu, NB!) din scursura morala si debilitatea nationala? Sa nu acceptam tratamentul jignitor pe care ni-l aplica o fufa de prin administratia publica, cu inalte pretentii la valoare? Sa nu acceptam abuzul clasei politice? Sa nu mai acordam votul de incredere atit de usor, si sa uitam apoi sa sanctionam minciuna pe care ne-au hranit-o ca pe un adevar? Da, citi dintre noi...?...

Am citit un text de Rodica Culcer. Mie, una, nici nu imi place, nici nu imi displace dna Culcer. Nu am nimic cu ea, dar, vorba lui Caragiale: "combate bine"!:) Ia uite ce zice domnia sa:

"Dispretul fata de cultura

Suntem, asadar, departe de Europa culturii, a spiritului, pentru ca nu am construit înca o Romanie a culturii si a spiritului - si departe vom ramane multa vreme, pentru ca nici macar nu ne propunem sa construim o asemenea Romanie."

articol preluat de aici.

Ce am gasit in seara asta pe site-ul lui Silviu Andrei mi-a facut pielea de gaina:

[...] Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercetări
Alimentare din Bucureşti, spune că absolut toate produsele din
magazine, mai puţin cele “eco”, sunt pline de chimicale.

Cel mai mult, însă, atrage atenţia asupra intoxicării cu reclame:
“Mezelurile şi sănătatea n-au nimic în comun. Copiii n-ar trebui să
consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresivă pe segmentul
celor mici”.

Chiar dacă au fost siliţi de legi să treacă pe etichete toate
componentele reţetei, producătorii din România se feresc să dezvăluie
cantităţile adevărate de carne dintr-un produs. [...]

Fa ceva pentru tine si citeste tot articolul!

http://www.silviuandrei.ro/otrava-pe-care-o-mancam-zilnic-citeste-tot/

Asta va fi primul meu examen din an, in data de 18. Cursul nu e nici lung, nici complicat, insa bibliografia e masiva. Nu e beletristica, e de studiat, e de patruns si de inteles. Multa istorie. Analiza comparativa. Relatii internationale. Civilizatii. Fascinant. Ceea ce ma face sa ma intreb cum de se studiaza antropologia (culturala, mai ales) in conditiile in care scoala care se face este mai mult decit aproximativa, cum reusesc copiii astia de 18-19 ani (colegii mei, adica) sa patrunda sensul cuvintelor, si sa patrunda intelesul unui enunt. Nu se studiaza istorie serioasa in scoala, bine ca o avem pe Esca in manualul de istorie... Imi aduc aminte de manualul meu de istorie pentru clasa a XII-a... era un ceaslov gros, maro, intr-un format obisnuit, singular pentru vremurile acelea (1992-1993). Copiii astia nu stiu cine a fost Horthy, sau ce a declansat al doilea razboi mondial, sau ce a fost razboiul rece si ce au fost gulag-urile. Cum sa studieze si sa sustina un examen oral, (nota bene!!) la o materie care la noi este relativ noua? Ma intreb cum de am reusit noi (generic vorbind) sa preluam un sistem care functiona si sa il darimam. Sistemul educational functiona extraordinar la noi, scoala era obligatorie, iar daca nu te ducea capul puteai alege o scoala de meserii. In ziua de azi, am senzatia ca scoala e aproape optionala (judecind strict prin prisma nivelului de excelenta urmarit). Ii aud pe copiii astia cum se exprima, am avut recent ocazia sa descopar ca unii din tinerii mei colegi nu pot citi un text, cursiv si la prima vedere. Facultate, zici? Vorbesc de specializarea Relatii Internationale! Si atunci vin si intreb (retoric!) de ce a ajuns o nulitate precum Elena Basescu, (sau Becali) parlamentar european, adica exponentul unei natiuni? Ce diplomatie stapineste fatuca aia, care a dus-o din gafa in gafa, insa e plina de succesuri? Sa nu crezi ca fundamentul judecatii mele este faptul ca e copilul lui Basescu si de aia am eu un colt impotriva ei. Nu, nicidecum! Ea s-a demonstrat a fi goala de esenta, se exprima greoi, prost, alintat. Ea sigur nu ma reprezinta pe mine! Si nici pe altii pe care ii cunosc! Si nici Becali nu ma reprezinta.  Si atunci, cind toata Europa vede ce calitati exportam noi, ne mai miram ca nu ne baga nimeni in seama si o ceapa degerata valoreaza mai mult in ochii lor decit am valora noi? Zic am valora pentru ca s-a demonstrat cit valoram, realmente. Ca putere hard, Romania se afla pe locul 7 intre tarile europene, membre UE. Ca soft insa, suntem pe locul 24 din 27. Pe locul 7 se afla Slovacia, o tara cu un pic peste 2 milioane de locuitori. Ei stiu sa isi exporte valorile reale. Noi ce exportam? Forme fara fond! Hai, ca iar mi-am stricat singura seara...

Citi din formatorii de opinie, in frunte cu Andreea Esca, realizeaza ca pe Condoleezza Rice o cheama [c o n d o l i z a] si nu "condolitza"? Bine ca ne luam de Cioroianu ca s-a pierdut cu firea, dar nu ne masuram infatuarea, fornaiala si limba engleza atit de perfect insusita..... Sa nu ma intelegi gresit: nu fac apologia limbii engleze, ci este o dovada de minima curtoazie, deci si de civilizatie, sa ii pronunti omului numele asa dupa cum si-l pronunta el insusi. In cazul nostru, ea insasi. Si anume, [c o n d o l i z a]. Vorbim de stiinte politice, de diplomatie, relatii internationale, summit-uri, si nu suntem in stare sa pronuntam numele fostului secretar de stat...

Repeta dupa mine: con-do-li-zaaa raaaaais. Na, ca n-a fost asa greu...

In general, nu ma mai uit la televizor, pentru ca tabla de valori a romanului s-a modificat dupa '89 intr-o ieftineala care indobitoceste. Nu ma simt superioara, nici nu ma pretind a apartine vreunei societati elitiste, dar am un grad de cunoastere care ma impiedica sa accept ceea ce se toarna prin pilnia sociala direct in gitlejul consumatorului. Nu ma deranjeaza maneaua, ma deranjeaza s-o aud la maximum intr-o masina, sau intr-un apartament de bloc, ma deranjeaza sa vad emisiuni intregi unde niste fatuci fara speranta si fara viitor, pe trei sferturi goale, se zbintuie onctuos pe linga niste negriciosi cu aur pe ei. Nu ma deranjeaza emisiunile ieftine si regizate in care unii isi trag la falci si se injura cu multa imaginatie, ma deranjaza abundenta lor. Ma deranjeaza play back-ul facut fara rusine. Ma deranjeaza fatarnicia si stirile de la ora 5 si stirile mondene si blondele plasticate care necheaza pe la cite o emisiune care vinde ieftineala pe bani grei. Ma rog...

Si decit sa ma umplu de rau, prefer sa pastrez distanta si imi gasesc necesarul de stiri si mondenitati in alte moduri. Societatea a devenit ieftina, si noi suntem exponentii ei; idem pentru clasa politica, sau mass media. Mass media noastra pluteste intr-o mare de carente (ca sa fiu eleganta si sa nu o denumesc incultura, sau ignoranta), lipsa de notiuni elementare de gramatica si vocabular. Nu folosi, fratele meu, "locatie" pentru englezescul location, ca nu are treaba tandi cu mandi! Asadar sa indraznesc sa conchid ca, in acceptiunea fitosilor lingvistici, chiria este sinonima cu amplasamentul?

Si ce mama ei de viata e cu adversativele astea?!? "De Craciun, romanul baga in el cozonaci, DAR SI sarmale"?!?!?!?!?, "La vot s-au prezentat Geoana, DAR SI Basescu"?!?!?!? "La concertul cutare vor veni Ionescu, Popescu, DAR SI Georgescu"?!?!?!? Trebuie sa deduc vreo antiteza? Opozitie? Circumstanta adversa? Si, nota bene, nu ma refer la contextul politic, ci cel al limbii noastre, pe care trebuie sa o utilizam corect... Voi cei care apareti pe ecran si sunteti formatori de opinie, astea se numesc jonctiuni adversative! (subordonare introdusa prin conjuctiile adversative dar, iar, insa, ci, precedate obligatoriu de virgula)... Ce s-a intimplat cu batrina si sanatoasa conjunctie si? EU BAG IN MINE COZONACI SI SARMALE, si uite ca nu mi se mai apleaca de atita fitaraie si sforaiala lingvistica. Deci, dam in Vanghelie-care-este, dar nu vedem birna din... gura noastra? Deci, mai scutiti-ne! A, da, si ca sa nu cumva sa creez confuzii blondelor si blonzilor din presa, chestia aia de mai sus, aia intr-o limba necunoscuta care, culmea, nu e engleza pe care o vorbim cu totii "la perfectie", nota bene inseamna nota zece!! Adica, "bravo, felicitari"! Da, da, si e in latina! Asa cum fortuit inseamna fortat, imanent e totuna cu iminent, exclusiv inseamna "in afara de", locatie este locul unde s-a deschis un club nou si noi mincam sarmale, dar si cozonaci! Trebuie sa folosim un limbaj adecvat nivelului nostru de fitaraie nationala. Adica un bagaj lingvistic mai superior decit cel al fraierilor fara fite. Adica pentru elitisti! (SIC!) 

1. Deci intru in sesiune. Si, ca de fiecare data, in ciuda promisiunii pe care mi-o facusem singura, si anume de a invirti cursurile INAINTE de examene, nu m-am dezmintit nici acum. Deci, cum am sa trec de sesiunea, care este? Desigur, cu intelienta si multa rugaciune, pe care noi, ca popor, o practicam in loc de munca in sine.

2. Deci am fost si am vazut "Avatar". Si ma mai duc o data, cind am sa mai am timp. Deci, mi-a placut, si am lacrimat, si m-am simtit magica. Iar de atunci, usor nostalgica...

3. Deci a trecut si Craciunul. Si Anul Nou. Si am tinut o cura de eliminare a pietrelor de la colecist, cura care mi-a bulbucat ochii, ca la broasca. Deci, in veci si in pururea nu ma mai ating de asa ceva! S-o faca ai' cu tupeu, eu sunt tocita pe la colturi. Vorba aia, "batrina si bolnava"....

4. Deci, la multi ani si un An Nou macar un pic mai bun decit cel vechi! Doamne ajuta-ne si ai mila de noi!